Prof. Ihor Huk, Șeful Departamentului de Chirurgie de la Wiener Privatklinik, doctor în medicină și om de știință apreciat cu peste 300
de lucrări, publicate în jurnale medicale valoroase, a dezvăluit pentru Doctorul Zilei, care sunt ultimele descoperiri în sănătate.
”Recomandările medicilor de acum sunt învechite, sunt din secolul al XVII-lea, iar noi trăim în secolul XXI. Chiar și studenții mei învață din acele manuale vechi și când i-am întrebat care e cel mai important element din corpul nostru, 99% au spus că oxigenul.
Greșit! Știm de 20 de ani că nu oxigenul e cel mai important element din corpul nostru, ci oxidul nitric, iar un om de știință, prieten cu mine a luat un premiu Nobel pe această temă, în 1997. ”
Potrivit prof. Huk, inima poate bate mai mult fără oxigen decât fără oxid nitric. Dacă eliminăm din inimă oxidul nitric, se oprește imediat. Creierul,
memoria pe termen lung funcționează, codează informația cu ajutorul oxidului nitric. Sistemul imunitar luptă cu bacteriile, cu virusurile, cu
cancerul, cu ajutorul oxidului nitric. ”Acum înțelegeți de ce oxidul nitric este mai important decât oxigenul?”
Oxidul nitric îl obținem din alimente
Oxigenul îl obținem ușor, prin repsirație. Dar oxidul nitric îl obținem prin alimentație, din alimente cu nitrogen.
Ce să mâncăm ca să obținem oxid nitric?
”Dovleac sau nuci pentru că aceste alimente au o concentrație mare de arginină, un aminoacid necesar pentru sintetizarea oxidului nitric, în organism. Dacă mănânci zilnic aceste alimente, memoria va fi foarte bună și vasele de sânge foarte sănătoase.
E nevoie 100-150 de grame de arginină pe zi. Dar e imposibil să mănânci zilnic dovleac și nuci, așa că poți lua capsule cu arginină,” a explicat prof. Huk pentru Doctorul Zilei.
În afară de arginină mai sunt factori care au legătură cu oxidul nitric. Calciul e unul dintre ele.
”Pe lângă calciu, ai nevoie și de vitamina D3, care e de fapt un hormon, astăzi cu toții știm că D3 e un hormon care controlează calciul. Avem nevoie și de vitamina K2 care controlează calciul și previne acumularea lui în rinichi sub formă de pietre. Dacă aveți toți acești factori, atunci creierul, vasele de sânge, inima, sistemul imunitar vor funcționa perfect. Nu vă veți îmbolnăvi niciodată, vă garantez!” a mai spus prof. Ihor Huk, pentru Doctorul Zilei.
Beneficii mai putin stiute ale argininei
Arginina este un aminoacid esential, cunoscut mai ales pentru efectul detoxifiant asupra ficatului. Dar lipsa argininei din organism determina o serie de tulburari surprinzatoare precum eruptiile cutanate, constipatia, lipsa libidoului si, in timp, caderea intregului sistem imunitar. Acest lucru se intampla fiindca arginina este un aminoacid folosit de organism pentru formarea proteinelor si consolidarea apararii impotriva infectiilor.
Iata cateva din efectele benefice, mai putin cunoscute pe care le poti obtine cu ajutorul argininei.
1. Normalizeaza tensiunea
Arginina este precursorul oxidului nitric care dilata, relaxeaza si mentine elasticitatea vaselor sanguine.
Prin urmare, are un efect pozitiv in reducerea tensiunii arteriale, inclusiv a hipertensiunii pulmonare si coronariene. Acelasi efect pozitiv se observa si in cazul administrarii argininei la persoanele cu o circulatie perfierica deficitara, care au in permanenta senzatia de maini si de picioare reci si a manifestarilor din sindromul Raynaud. Persoanele cu predispozitie la afectiuni cardiovasculare din cauza colesterolului marit pot beneficia si ele de efectul pozitiv al argininei. Ea reduce nivelul colesterolului in hipercolesterolemii, previne trombozele (blocarea vaselor de sange cu cheaguri) si ateroscleroza (depunerile de colesterol pe artere), amelioreaza fluxul sanguin coronarian si periferic, dilata, relaxeaza si mentine elasticitatea vaselor sanguine. Mai mult, reduce din manifestarile neplacute ale tulburarilor cardiace precum angina pectorala si cardiopatia ischemica.
2. Creste potenta barbatilor si ii ajuta pe diabetici
Pentru ca are efecte pozitive asupra sitemului circulator, in mod indirect, arginina ajuta si la cresterea performantelor sexuale ale barbatilor. In egala masura, arginina stimuleaza productia de testosteron, hormon sexual masculin care are efect vasodilatator, stimuleaza circulatia sanguina si oxigenarea organelor sexuale. Din aceste motive, arginina creste libidoul, ajuta la mentinerea erectiei si are un rol important chiar si in procesul spermatogeneze. Mai exact, creste calitatea spermei deoarece 80% din lichidul seminal este arginina, iar un eventual deficit conduce la scaderea fertilitatii sau chiar la sterilitate.
Diabeticii sufera de obicei de sindorm metabolic, afectiune ce consta in colesterol marit, obezitate abdominala si hipertensiune. Arginina acetioneaza asupra tutror acestor trei parametri, cu efect pozitiv.
Mai exact, are efect lipotropic, adica ajuta la reducerea tesuturilor grase, in schimb mentine masa musculara, normalizeaza tensiunea si scade riscul de depunere a coloseterolului pe vasele de sange. In plus, arginina simuleaza pancreasul sa produca insulina in cazul persoanelor care sufera de diabet insulinodependent, ajutand la controlul eficient al diabetului.
Arginina: beneficii si riscuri
Arginina este un aminoacid esential. Desi organismul produce arginina in cantitati suficiente, de cele mai multe ori, ar putea fi nevoie de suplimentarea acesteia. Arginina se regaseste in alimentele care contin
proteine.
Arginina este un precursor chimic al oxidului nitric (un vasodilatator). Dovezile precoce sugereaza ca arginina poate ajuta la tratarea afectiunilor medicale care necesita cresterea vasodilatatiei.
Aceste conditii includ durerile in piept, ateroscleroza (artere infundate), boli de inima sau insuficienta cardiaca, disfunctie erectila, claudicatie intermitenta/boli vasculare periferice si dureri de cap induse de
Care sunt beneficiile oferite de arginina pentru sanatatea inimii?
In organism, aminoacidul numit arginina se transforma in oxid nitric. Oxidul nitric este un neurotransmitator puternic care ajuta vasele de sange sa se relaxeze si imbunatateste circulatia sangelui.
Unele dovezi arata ca arginina poate contribui la imbunatatirea circulatiei din arterele inimii. Astfel, pot fi ameliorate simptomele cauzate de arterele infundate, durerile toracice sau angina pectorala si bolile coronariene.
Totusi, nu exista in prezent date cu privire la modul in care arginina afecteaza colesterolul sau sanatatea inimii daca este utilizata pe termen lung. Intrucat arginina poate ajuta arterele sa se relaxeze, imbunatateste
si problemele cauzate de disfunctiile erectile.
Arginina ofera si alte beneficii sanatatii, precum reducerea tensiunii arteriale si ameliorarea simptomelor bolii numita, caludicatie intermitenta. Totusi, studiile nu sunt suficient de concludente pentru experti, pentru a se face recomandari ferme. Nu toate studiile legate de arginina au fost pozitive. Unele studii au relevat faptul ca arginina nu a fost utila in anumite conditii, din contra, ar putea fi daunatoare.
Printre sursele dietetice de arginina se numara: migdalele, nucile de Brazilia, orezul, orezul brun, hrisca, cerealele, caju, ciocolata, carnea de pui, nuca de cocos, porumbul, produsele lactate, ovazul, alunele, stafidele, nucile pecan, semintele de susan, de floarea soarelui, nucile.
Efecte secundare si atentionari
In general, arginina este bine tolerata cand este administrata oral, intravenos sau aplicata pe piele. Arginina poate provoca balonare, diaree, modificari ale sistemului endocrin, disconfort gastro-intestinal, urticarie,
cresterea ureei din sange, a raspunsului inflamator, picior nelinistit, dureri in partea inferioara a spatelui, greata, senzatie de amorteala, eruptii cutanate, diminuarea valorilor hematocritului, necroza severa de tesut
cu extravazare, acidoza sistemica sau iritatie venoasa.
La bolnavii cu boli cardiovasculare, arginina poate provoca o crestere a numarului de leucocite, cresterea probabilitatilor deceselor in urma atacurilor de cord, lipsa de energie si forta, vertij, cresterea tensiunii
arteriale.
Arginina poate modifica nivelul de zahar din sange. Se recomanda a fi administrata cu prudenta la pacientii cu diabet zaharat sau hipoglicemie, precum si la cei care au utilizat medicamente sau suplimente care
afecteaza nivelul de zahar din sange.
Bolnavii cu insuficienta renala sau hiperkaliemie vor utiliza arginina cu prudenta, inclusiv cei cu diabet zaharat sau care utilizeaza medicamente care cresc nivelul de potasiu, cum ar fi diuretice si suplimente cu potasiu, intrucat arginina poate provoca hiperkaliemie.
Functii
L-arginina ajuta organismul sa produca oxid nitric, un stimulent puternic care ajuta la cresterea fluxului sanguin si produce niveluri ridicate de energine. Acest lucru este benefic si in cazul fitnessului cardiovascular. De asemenea, arginina contribuie la imbunatatirea functiilor hormonului de crestere care ajuta la construirea teusturilor musculare, in mod special atunci cand este administrata inainte si imediat dupa un antrenament in forta, cu greutati. Doza de l-arginina recomandata in cercurile de culturism este de 3-5 grame inainte si imediat dupa ridicarea de greutati.
Surse alimentare de l-arginina
Arginina se gaseste in diverse surse alimentare, printre care:
- carne de curcan – 450 grame carne gatita contine 3.009 mg arginina
- spanac congelat – 1 ceasca contine 2.877 mg arginina
- seminte de dovleac – 1 ceasca contine 2.076 mg arginina
- albus proaspat de ou – 1 ceasca contine 2.700mg arginina
- carne de vita – 450 grame de carne contine 2271 mg.
Atentionare
Desi consumul de l-arginina este considerat a fi sigur pentru adultii sanatosi nu este recomandat pentru persoanele care sufera de boli cardiovasculare acute sau cele care au suferit un atac de cord. Nu este recomandata pentru mamele care alapteaza sau cei care au sub varsta de 18 ani. Dozele mari de l-arginina a fost asociate cu reducerea tensiunii arteriale pana la un nivel periculos.
Niciun comentariu până acum