Cu prilejul marcării Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, 29 octombrie, în Bucureşti s-au derulat acţiuni menite să informeze asupra riscului acestei afecţiuni, care apare la vârste din ce în ce mai scăzute. Anual, aproximativ 15 milioane de persoane din întreaga lume devin victime ale accidentului vascular cerebral, boală care provoacă un deces la fiecare 6 secunde.
În staţia Piaţa Unirii din Capitală, inimile trecătorilor de la metrou au bătut mai alert sau mai domol, după cum au răsunat instrumentele toboşarilor din formaţia Barbarossa Samba Group, care au reprodus sunetele inimii.
În acest fel s-a tras un semnal de alarmă asupra riscului de a suferi de accident vascular cerebral şi de faptul că boala face tot mai multe victime în rândul tinerilor. Toţi cei prezenţi au fost informaţi despre simtomele şi prevenţia AVC.
La eveniment au participat reprezentanţi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ai Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, dar şi realizatorul TV Cătălin Striblea, care a suferit un accident vascular cerebral la începutul acestui an.
Cum se manifestă
Accidentul vascular cerebral este o afecţiune neurologică manifestată prin întreruperea oxigenării unei zone cerebrale, provocată prin blocarea unui vas de sânge sau prin hemoragie cerebrală.
Factorii care măresc riscurile producerii unui AVC: hipertensiunea arterială, ateroscleroza, endocardita, stenoza, aritmia cardiacă sau fibrilaţia arterială, vasculita, infarctul miocardic, hemofilia, prezenţa unui anevrism cerebral, diabetul zaharat, fumatul, valorile mari ale colesterolului, obezitatea, consumul excesiv de alcool şi droguri, leziunile produse în zone ale corpului prin care trec vase sangvine care irigă creierul, vârsta înaintată şi stresul sau şocurile psihice pozitive/negative (stări emoţionale extreme şi foarte bruşte).
Care sunt cele mai întâlnite semne care însoţesc un AVC
Un accident vascular cerebral se poate instala brusc sau lent, prin: dureri de cap foarte puternice, paralizia muşchilor pe partea corpului opusă zonei cerebrale afectate sau senzaţie de amorţeală şi slăbiciune, pierderea controlului asupra muşchilor vezicii urinare şi a intestinului gros, afectarea capacităţii de a înghiţi,vedere neclară, înceţoşată, dublarea imaginii, prezenţa unor pete în câmpul vizual sau pierderea totală a vederii.
De asemenea, se diminuează simţul tactil şi gustativ, apar deficienţe în respiraţie şi ritmul cardiac este neregulat, iar mersul şi echilibrul sunt vizibil afectate. Mai pot apărea starea de dezorientare şi nesiguranţă, pierderea conştienţei, greţuri, vărsături, stări de nervozitate şi irascibilitate, ameţeli şi convulsii.
Un pacient cu fibrilaţie atrială este de 5 ori mai predispus să facă AVC
Unul din cei mai importanţi factori care pot declanşa un accident vascular cerebral este fibrilaţia atrială. Despre cum apare această tulburare şi mai ales ce riscuri prezintă un pacient care se confruntă cu această afecţiune, ne-a explicat Simona Marin, resident cardiolog la Spitalul de Urgenţă din Braşov.
„Fibrilatia atrială este o tulburare a ritmului cardiac ce poate fi descrisă ca o „furtună electrică“ la nivelul atriilor, camerele superioare ale inimii. Această „furtună“ e cauzată de faptul că mişcările atriilor nu se mai sincronizează cu cele ale ventriculelor, atriile ajungând să „tremure“ sau să fibrileze cu până la 300 – 600 de ori pe minut. În consecinţă, sângele nu mai este pompat regulat între atrii şi ventricule, astfel încât în atrii se pot forma cheaguri de sânge care pot ajunge în circulaţia sangvină. Cheagurile pot ajunge la nivelul creierului unde pot genera complicaţii grave, aşa cum este accidentul vascular cerebral. Un pacient cu fibrilaţie atrială prezintă un risc de cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral decât un pacient fără fibrilaţie atrială“, spune rezidentul cardiololog.
Niciun comentariu până acum